SARMIZEGETUSA REGIA, LOCUL SACRU AL DACILOR DIN PĂDUREA FERMECATĂ

Nu cred că putem spune că am vizitat România până nu vizităm situl de la Sarmizegetusa Regia, capitala regatului dac. Mi se pare unul dintre cele mai importante locuri din țara noastră și orice român ar trebui să-l viziteze ca să își cunoască originile. Sunt multe surse care afirmă că nu suntem urmașii Romei și există și dovezi de netăgăduit care sprijină această idee. Și cum ar fi dacă ar fi așa ? Nu am mai fi urmașii unuia dintre cele mai imperii ale lumii. Ok. Dar am fi urmașii unei civilizații mult mai vechi și mult mai înrădăcinate în ținuturile acestea, am fi urmașii celor mai « viteji și mai drepți dintre traci », un popor mult mai avansat decât ne-au lăsat cărțile de istorie să credem.

Sarmizegetusa Regia se află în Munții Orăștie, la 47 km de Sebeș. Drumul până la sit mi s-a părut unul dintre cele mai frumoase drumuri pe care le-am parcurs. Drumul e presărat cu sate la distanțe destul de mari, iar peisajul este unic. Pădurea de aici mi s-a părut aparte, de o frumusețe simplă și unică. Nu cred în teoria punctelor energetice, dar pot spune că am simțit o energie aparte privind munții ce înconjoară șoseaua, pe care îmi imaginam cum înaintau cetele de daci cu coifurile lor și armele rudimentare zdrăngănind și le urcau fără de efort.

Nu ai voie să stai pe iarbă la Sarmizegetusa Regia

Există o parcare unde puteți lăsa mașina, după care se urcă pe un drum ușor în pantă în jur de 2 kilometri. Biletul de intrare costă 5 lei și ceea ce e uimitor este faptul că, deși se află în mijlocul naturii, departe de civilizație, situl este păzit de nu mai puțin de 10 paznici. Ei se asigură că nu vine nimeni cu detectoare de metale și astfel nu se înstrăinează artefacte deosebit de importante, așa cum s-a întâmplat în ultimul secol.

De asemenea, paznicii au grijă să nu se așeze nimeni pe iarbă. Când am întrebat care este motivul, ni s-a spus că sunt ruine peste tot, pe sub noi și că trebuie să le protejăm. Tind să cred că altul e motivul, căci și când călcăm cu picioarele, tot pe ruine călcăm, dar am făcut cum mi s-a cerut, firește. Plus că s-au pus la dispoziția turiștilor mai multe băncuțe din lemn.

În momentul în care am ajuns în zona sacră a fostului oraș, am simțit o energie aparte. Simțeam că ruinele acelea vibrează, că pădurea are un sunet aparte, că locul cu totul este încărcat cu o energie deosebită. Nu poți să fii român și să nu simți aceste lucruri.

Ce mi s-a părut absolut remarcabil este faptul că în zona sacră există un canal de drenaj din piatră pentru evacuarea apei. Iar noi am învățat la școală că dacii erau barbari, iar romanii au venit și i-au civilizat.

Tot în zona sacră există un altar circular (Soarele de andezit), care avea un sistem de scurgere, de asemenea.

Zilele săptamânii evidenţiate de daci prin structura templului

Lucrul care m-a impresionat cel mai mult sunt pietrele de la baza templului circular care par niște pietre așezate aleatoriu, însă nu este deloc așa. Pietrele evidențiau zilele săptămânii. Sunt câte 6 pietre verticale și una orizontală, care era, probabil, ziua de odihnă. Am avut răbdare și le-am numărat pe toate. Nu erau 365, e cert, dar era un număr multiplu al lui 7. Impresionant, nu ?

Oraşul traversa o perioadă prosperă

Sarmizegetusa Regia a fost capitala regatului dac și a fost descoperită la începutul secolului al XIX-lea, pe teritoriul unui sat de munte numit Grădiștea de Munte.

Orașul era compus din 3 părți :

• aşezarea civilă, amplasată pe pantele dealurilor
• fortificaţia, amplasată în zona cea mai înaltă (1000 m)
• zona sacră 

Orașul se întindea pe o suprafață de peste 250 de hectare. La începuturi, în secolul I î.H, a fost un loc sfânt, așa cum o dovedește prezența lăcașurilor de cult din zona sacră, însă, în timp, bogăția în minereu de fier a dus la apariția unei așezări cu o economie înfloritoare. Locuitorii erau foarte evoluați și traversau o perioadă prosperă. Cetățile cu ziduri de piatră, locuințele-turnuri, templele cu baze cilindrice din calcar, atelierele, hambarele, instalațiile de captare a apei, obiectele deosebite scoase la suprafață prin săpături (vase, podoabe ori monede) sunt o dovadă a prosperității dacilor.

Ceea ce este și mai fascinant este zona sacră. Cercetările arheologice s-au concentrat cu predilecție pe partea sacră a Sarmizegetusei, unde au fost scoase la lumină urmele templelor și ale drumului sacru, pentru procesiuni. Cel mai vechi templu de la Sarmizegetusa datează din perioada lui Burebista, iar descoperirile au scos la iveală ţinte de fier frumos ornamentate şi un medalion de lut ars, ofrandă pentru zeitatea căreia i s-a dedicat templul.

Capitala a fost, probabil, reședința regelui, înconjurat de preoți și curteni. 

Așadar, situl de la Sarmizegetusa arată cât de avansați erau dacii și cât de prosperi erau. Sunt convinsă că multe adevăruri urmează să fie scoase la iveală în continuare prin săpături, căci până în acest moment a fost excavat un procent foarte mic din toată zona de ruine. Dacă ar fi să ne luăm după Traian, dacii erau chiar o civilizație premergătoare romanilor, căci el a afirmat înainte să vină spre Dacia : « Mă întorc în țara străbunilor mei ».

Pentru cei pasionați de dacologie și de originea poporului român, recomand cu drag:

- documentarul "Noi nu suntem urmașii Romei, pe care îl puteți găsi pe Youtube: https://www.youtube.com/watch?v=vYsls1glMDg

- cărțile "Problema substratului dacic al limbii române", Gavril Cornuțiu; "Pentru cine este nocivă originea traco-dacă a limbii române?", Iulia Brânză Mihăileanu; "Nu venim din latină", Carme Jiménez Huertas

Informații importante

Județ: Hunedoara

Distanța față de București: 380 km, 3 h

Distanța față de Cluj-Napoca: 174 km, 1 h 10 min