COMORILE STRĂMOŞILOR : ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA

Cred că orice român ar trebui să viziteze siturile arheologice din Munții Orăștie, romane sau dacice. E important să ne cunoaștem rădăcinile și să observam din ce punct a început evoluția noastră și cum am evoluat de-a lungul timpului. Că acum se dispută originea latină a poporului român și că Traian a spus înainte să vină spre Dacia « Mă întorc în țara străbunilor mei », alta e deja altă discuție. Importanța sitului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa rămâne la fel de însemnată, fie că suntem urmașii Romei, fie că nu.

Spre deosebire de Sarmizegetusa Regia, care se află în munți, situl Sarmizegetusa Ulpia se află în câmpie, în localitatea Sarmizegetusa. Localitatea și-a pierdut numele o perioadă, dându-i-se un nume slav, însă în 1924 i-a fost redat numele de Sarmizegetusa de către regele Ferdinand I. Situl se află chiar lângă strada principală și prima mea impresia a fost că toate contrucțiile de pe lângă ruinele scoase la suprafață, precum barul, restaurantul, casele oamenilor, stau peste ruinele care nu au fost încă scoase la suprafață.

Biletul de intrare costă 14 lei și include situl arheologic și Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa, care se află vis-a-vis de sit. Ni s-a recomandat să începem cu muzeul pentru a face mai bine legătura între obiectele descoperite în sit și întrebuințarea lor. Muzeul este deschis de marți până duminică, de la 09:00 la 17:00.

De unde provine termenul de tabula rasa?

În micul muzeu de peste stradă, am aflat de la ghidul de aici că în Dacia au fost în jur de 11-12 orașe romane și foarte puține s-au construit pe foste situri dacice. Multe dintre ele, au fost construite de la 0 direct de romani. La fel s-a întâmplat și cu Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

În muzeu, puteți vedea reprezentări ale elementelor din viața romanilor: armamentul roman și armurile lor, hainele soldaților, toga și camisia, pe care o purtau femeile. Copiii romani scriau cu stilou din metal pe tăblițe din ceară, pe care o puteau șterge și scrie din nou. De aici provine sintagma latinească tabula rasa.

Romanii erau foarte avansați și foloseau un cadran solar pentru a determina ora. De asemenea, aveau terme - băi publice și fântâni publice. Am aflat cu surpindere că fântânile publice erau decorate cu câte 3 statui colorate viu, nu aveau culoarea marmurei, ca acum, ci pur și simplu s-au decolorat în timp. Fântânile publice contribuiau la aspectul estetic al orașului și aveau și rolul de a aproviziona locuitorii orașului cu apă potabilă, pe care nu și-o puteau permite ca o sursă permanentă în căminele lor.

Romanii aveau "încălzire în pardoseală"

Un alt lucru care arată cât de avansați erau romanii era sistemul de încălzire. Dacă noi credem că încălzirea în pardoseală e o invenție modernă și recentă, ne înșelăm! Romanii aveau o podea termică înălțată deasupra solului și pereți dublați, astfel încât să rămână loc între peretele de piatră și peretele din interior. Se făcea focul sub podea și căldura circula atât pe sub podea, cât și prin spațiul dintre pereți, deci întreaga încăpere era încălzită.

Mai puteți vedea și obiectele descoperite în situl arheologic, precum obiecte ceramice din lut ars: turibulum, antefixe, lămpi, opaițe, pușculițe, cantaros, amfore. Pentru divertisment, romanii jucau țintar și zaruri, iar în vitrină exista un zar care nu era cubic în mod intenționat, fiind măsluit ca să pice cum trebuia pentru cine trebuia. De asemenea, există monede de argint și de bronz precum denorul sau antonianul.

Odată încheiat periplul muzeal, am mers să vizitam situl. Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost capitala Daciei romane și primul oraș al provinciei, întemeiat de împăratul Traian la puțin timp după cucerire. Colonia era organizată după regurile romane: la intersecția celor două drumuri principale se afla forul, centrul orașului, iar alte străzi delimitau cartierele de locuit. În afara zidurilor, se afla zona sacră (unde se aflau templele), amfiteatrele, casele particulare.

Ruinele nu s-au păstrat prea bine, dar se pot vedea, totuși, ziduri, antefize, frontispicii și coloane. Fostul amfiteatru s-a păstrat, poate, cel mai bine, iar acustica este în continuare incredibilă. Nu m-am putut abține să nu bat din palme, evident, și să-mi imaginez ropotele de aplauze care se auzeau acum 2000 de ani de la sutele de spectatori care aclamau gladiatorii.

Între partea sacră din afara zidurilor și partea centrală a orașului, care se află în spatele sitului, există o stradă lungă de vreo 500 de metri flancată cu pomi fructiferi. Mergând pe această stradă, îmi imaginam cum treceau odată romanii cu sandalele lor, cum purtau pe brațe amfore și le transportau dintr-o clădire în alta, târându-și togile lungi și albe pe pietrele străzii. Îmi imaginam zornăitul de armuri al gladiatorilor și zumzetul orașului. Locul are ceva aparte, în ciuda faptului că ruinele nu s-au conservat foarte bine și îți dai seama cu greu cum au arătat înainte clădirile.

Tot pe această străduță, am observat în partea dreaptă coloanele unei foste clădiri și în partea stângă ogrăzile oamenilor și plantații de porumb. E clar că situl era extrem de vast și că se continua cu totul, și pe stânga și pe dreapta și că sub ogrăzile oamenilor se află ruine de o însemnătate istorică foarte mare. Păcat că statul nu alocă bani pentru excavarea zonei și că lăsăm să ne îngropăm istoria cu...porumb.

În capătul acestei străzi se află o porțiune foarte mare de ruine scoase la suprafață. Interesant e faptul că în acel loc se afla intersecția celor mai mari străzi ale orașului, deci ce ni se pare nouă finalul sitului era, de fapt, doar centrul orașului roman, care așteaptă să fie descoperit. Tot pe sub porumb, probabil.

La final, am mâncat la restaurantul de lângă sit, care are și mese în foișoare și unde e plăcut să te bucuri de atmosferă și să te delectezi cu o bere rece.

Pentru cei pasionați de civilizațiile antice, Sarmizegetusa Ulpia este un loc care merită vizitat, pentru că înglobează o mică parte din istoria noastră, o sursă a civilizației noastre moderne, o influență de netăgăduit asupra poporului dacic și expasiunea incredibilă a romanilor în cele patru zări ab urbe condita.

Informaţii importante

Distanţa faţă de Bucureşti : 435 km

Distanţa faţă de Cluj : 202 km

Judeţ : Hunedoara